marți, 4 ianuarie 2011

Vadim Tudor la puşcărie

La început de an speram să încep cu un articol pe ton optimist, dar iată că nu avem parte de asta: eclipsă, ger, legea educaţiei promulgată (despre care o sa mai vorbim) şi Vadim Tudor în centrul atenţiei.
Sunt scârbit şi revoltat de ceea ce s-a întâmplat astăzi, de comportamentul antisocial şi ilegal al unui ales faţă de autorităţile publice. Mi se pare absurd să discutăm despre cine o fi avut dreptate astăzi - este mai mult decât evident, despre ce soluţii s-ar găsi pentru sediul PRM ş.a.m.d.. Plec de la câteva premise ale analizei mele:
1. Nu mă interesează argumentele deţinătorilor actuali ai sediului; este o problemă a justiţiei, asupra căreia aceasta s-a pronunţat, din câte înţeleg.
2. Nu mă interesează cine este adevăratul proprietar al imobilului; ceea ce este cert este faptul că vorbim despre un imobil naţionalizat hoţeşte de statul român totalitar. Ar fi de dorit ca acest imobil să revină, măcar acum, adevăratului său proprietar sau moştenitorilor acestuia, eventual cu despăgubiri pentru perioada în care a fost privat de acest bun, aşa cum din păcate legislaţia românească nu prevede. Dar, presupunând prin absurd că ar fi vorba despre un beneficiar privat necinstit care ar fi câştigat în instanţă, eu unul prefer oricând un privat hoţ decât un stat hoţ. Oricum, faţă de acest prejudiciu statul român este parte interesată, ŞI NU VADIM TUDOR SAU PRM, căpuşele care au stat ani buni la căldura unei clădiri furate de statul totalitar comunist.

3. Oricât de greşite ar fi fost aceste decizii, Vadim Tudor avea oricând calea justiţiei pe care o putea aborda.

Acum ajung la problema principală:
Brutalizarea autorităţilor judiciare este o problemă cu mult mai gravă decât deznodământul scandalului locativ al PRM. Aceasta este tema de dezbatere adevărată şi aceasta este problema de interes public cu care ne confruntăm. Dacă autorităţile nu se vor sesiza, iar Vadim Tudor nu va fi tras la răspundere pentru faptele sale abuzive şi grave din punct de vedere penal, statul de drept din România este grav ameninţat.


Să obstrucţionezi justiţia, să agresezi reprezentanţi judiciari, dar şi apărătorii ordinii publice, să insulţi reprezentanţii instituţiilor statului, mai mult, fiind vorba de puterea judecătorească, care nu implică reprezentanţi politici sunt fapte deosebit de grave, cu caracter penal.


Vadim Tudor trebuie să răspundă pentru acţiunile sale ilegale, altfel oricare cetăţean va vedea cum un "ales al neamului", aşa cum îi place să se eticheteze, nu dă doi bani pe actul de justiţie. Care e diferenţa între el şi cazul Becali de justiţie paralelă, aşa cum a fost catalogat?
Credibilitatea statului de drept are o singură şansă în această situaţie:

VADIM TUDOR LA PUŞCĂRIE!!!


P.S. Între timp, aud cum acelaşi infractor dă ca exemplu o altă victimă luată cu salvarea de emoţie: Bebe Ivanovici, porcul umflat din bani de fals-revoluţionari.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Am dat pur si simplu intamplator peste blogul tau si cred ca ar trebui sa faci "politica liberala" nu doar cu pasiune, ci si cu putina ratiune (ceea ce se asteapta de la noi, cei mai tineri).
Citind aceasta postare despre Vadim Tudor nu pot decat sa constat ca iti sunt total straine notiuni elementare de drept, pe care totusi te avanti sa le utilizezi.
A face pe cineva infractor inainte ca justitia (despre care mentionezi ca ar trebui respectata) sa se pronunte este putin cam hazardat. Ba chiar poate intruni elementele constitutive ale unei fapte penale cunoscute sub denumirea de "calomnie". La fel si eticheta de "porc", pe care ai pus-o unei alte persoane.
Si, constatand ca la drept nu te pricepi, iti sugerezi macar din punct de vedere politic sa judeci acest eveniment.
Mult succes, ai mare nevoie!