luni, 9 august 2010

O nouă cerere a demisiei lui Emil Boc

Astăzi expiră termenul până la care mai multe organizaţii nonguvernamentale, printre care Asociaţia 21 Decembrie 1989, Societatea „Timişoara” şi Blocul Naţional al Revoluţionarilor, i-au lui Emil Boc emiterea unei ordonanţe pentru interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor comuniste.
Sincer să fiu eu nu ştiu de când legea care exista în acest sens a fost abrogată sau modificată... Dar cererea este nu doar justificată (prin ororile pe care le-a născut comunismul), dar şi oportună, având în vedere derapajele pe care criza şi proasta guvernare le generează deja.
Cele 31 de organizaţii semnatare ale apelului i-au transmis liderului PDL că după această dată ăi vor cere public demisia, dacă nu va fi adoptată o astfel de reglementare.
La nivel mondial, în numele comunismului au fost ucişi peste 100 de milioane de oameni, iar în numele nazismului au fost ucişi 10 milioane de oameni. Pe bună dreptate a fost interzis fascismul prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 31. din 2002 a guvernului PSD condus de dl Adrian Nastase. La fel trebuie interzis şi comunismul, respectiv printr-o ordonanţă de urgenţă”, se arată în comunicatul organizaţiilor nonguvernamentale.
Mai multe aflaţi aici sau aici.

4 comentarii:

ADRIAN spunea...

imi pare rau s-a spun atat de raspicat dar o astfel de interzicere mi se pare stupida si fara ratiune, mai ales cand vine vorba despre doua curente ideologice moarte sau cel putin marginale. e antiliberala o atfel de masura. trebuie nu interzise simbolurile ci actionat pentru ducerea in derizoriu a oricarei miscari ce ar putea sa se foloseasca de ideologiile blamate si atat.

un idiot ii cerea lui Caramitru in urma cu vreo 12 ani sa dea jos toate stelele si secerile cu ciocanul din medalioanele cornisei Casei Scanteii. In primul rand cine plateste aberatia asta si la ce foloseste. Ramane in felul asta o constructie mai putin stalinista? Au dat totusi steaua in cinci colturi de deasupra lisfturilor din parter si au pus in loc niste vrejuri de spanac sau nu stiu ce fel de frunza. mare realizare anticomunista! penibile situatii ...
ca atunci cand pe bustul lui Antonescu din curtea bisericii pe care a ctitorit-o s-a pus un capac de tabla ... Nu era un bust pentru cultul lui Antonescu ci era pur si simplu un omagiu ctitorului bisericii. Cat de jalnic am ajuns daca ne temem in halul asta de propria istorie incat s-a bagam sub pres!

Liviu Jicman spunea...

Mai trist mi se pare prefacatoria din fiecare zi in care se condamna formal comunismul, dar se renunta la legea care il interzicea, se blocheaza pe sub pres prin vicii de procedura legea lustratiei care a stat ani, aproape decenii pana s-a indurat Parlamentul nu sa o voteze, ci macar sa o discute, iar deconspirarea securitatii a fost adusa in derizoriu. Si, da sincer sa fiu, mie imi este frica, nu de istorie, cat de un regim criminal si niste conducatori odiosi. Poate ca din cauza tineretii sunt mai naiv sau mai fricos, dar mi-e groaza de toti ticalosii care su stat la fraiele acelui sistem si care mai sunt in viata si unii dintre ei chiar la putere. Mi-e groaza ca in orice moment ar avea din nou posibilitatea, mi-ar putea lua, mie sau oricarui om din tara asta libertatea, demnitatea, averea sau mi-ar putea interzice gandurile.
Aici ma opresc cu argumentele recunosc subiective, din perspectiva mea, a acestor probleme, si trec la cateva elemente obiective:
1. Ne-am obisnuit sa fie "corect politic" sa dezavuam cu orice ocazie fascismul, dar in unele tari e chiar "la moda" sa laudam comunismul ca un sistem drept din punct de vedere filosofic, dar eventual prost inteles sau aplicat, cam cum spunea primul presedinte post-revolutionar (ca nu pot spunea post-comunist), Ion Iliescu. Am si citat din acest motiv fraza respectiva din comunicat, in care se arata ca in fapt comunismul a facut mult mai multe victime decat fascismul. Sigur nu incerc sa scuz in vreun fel pe acesta din urma sau inteles gresit, dar pentru a trai intr-o societate dreapta si nu rasturnata, su legi juste si echilibrate, sunt convins ca nu putem interzice fascismul, tolera comunismul si sa ne declaram multumiti.
2. O alta problema, de data asta mai specifica Romaniei, se leaga chiar de pseudo-elita noastra politica si de personajul pe care l-am amintit mai sus: Ion Iliescu. O tara care a avut o revolutie sangeroasa pentru a inlatura un regim, dupa care l-a avut 7 ani presedinte pe Ion Iliescu, ales in 1990 si 1992 cu larga majoritate, apoi dupa etapa Constantinescu, il realege pe acelasi Ion Iliescu, ca sa ajunga in fine la Basescu, nu mi se pare ca a optat clar sa se desparta de comunism, implicit nu e vorba deocamdata de istorie, ci de o problema de actualitate. Multi, chiar si din partidul meu, sunt de parere ca antiteza comunsim-anticomunism nu mai e de actualitate. Valeriu Stoica a lansat primul aceasta teza, el aplecat, dar ideea inca a ramas. Eu am o alta parere, tocmai din cauzele mentionate anterior. Nu mi se pare ca o baltire cu iz democratic, cam ceea ce am avut noi dup 90, este satisfacator. Eu unul prefer sa alegem, prefer sa incerc in continuare sa conving pe cei din jurul meu de faptul ca aceasta despartire este una necesara. Pana atunci, compromisurile nu tin de pragmatism, ci de compromitere nu doar a celor implicati, dar si a sistemului democratic in general.

Liviu Jicman spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Liviu Jicman spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.