luni, 23 august 2010

23 august - să nu cumva să uităm!

Pentru mine 23 august a rămas o amintire a festivismelor comuniste, lipsite de fundament, dar obligatorii.
Cred că e bine să reamintim ce însemnau acele momente şi cum trăiam pe atunci, pentru că dezorientarea nesfârşitei tranziţii şi slăbiciunile memoriei îi pot face pe unii dintre noi să regrete sincer acele vremuri.

Deci asta însemna 23 august:



şi asta:


şi asta:
În timp ce eram forţaţi să contruim chipul conducătorului iubit cu trupurile noastre, să-l venerăm până şi prin timbre şi să-l aplaudăm cu orice ocazie, restul era o permanentă luptă de supravieţuire, ca să obţinem o sticlă de lapte
sau ca să nu cădem sub roţi de pe scările unui autobuz supra aglomerat
.... şi multe, multe altele.

Cred că orice comparaţie cu ziua de azi, oricât de strâmb s-a construit societatea noastră post-comunistă, oricât de greu suntem loviţi de criza economică sau oricât de incapabili sunt guvernanţii, nu îşi are rostul.
Şi mai cred că nu trebuie să privim cu amuzament sau superioritate pe cei care divinizează anii comunismului, ci să le arătăm convingător şi perseverent ce a însemnat acea epocă.

2 comentarii:

ADRIAN spunea...

Din pacate nu am progresat prea mult fata de epoca respectiva. Securistii sunt mai multi si mai perfizi, saracia ne-a ajuns din nou dar altfel (atunci aveai bani dar n-aveai ce sa cumperi acum ai ce sa cumperi dar n-ai cu ce).
Ce ma deranjeaza cel mai mult, ca om care sunt cu viata jumatate atunci jumatate acum, este acea gluma care sintetizeaza progresul nostru inchipuit:
Pe vremea aceea nimeni nu spunea nimic dar toti erau ascultati pe cand acum oricine are ceva de spus dar nimeni nu-l mai asculta!
Nu sunt sub nicio forma nostalgic ba chiar raguseala de o saptamana pe care am capatat-o in 21 si in 22decembrie 89 mi-a dat unul dintre cele mai placute sentimente de implinire si eliberare. Dupa mineriade si dupa 20 mai 1990 am inteles insa ca acea chestiune cu "nimic nu se pierde totul se transforma" se aplica nu numai in fizica ci si in viata. Tot asa sunt convins ca si pe atunci erau lucruri bune asa cum si acum sunt lucruri rele si din ce in ce mai rele. Totul e sa ne uitam cu atentie la ambele parti atunci cand le comparam, sa vedem nu numai albul si negrul ci mai ales griurile caci altfel unii o sa profite si o sa ne tepuiasca pornind de la unele asteptari fals construite ...
De exemplu PNTcd s-a tot straduit sa ne explice prin "jos comunismul" cat de rau a fost sistemul (cand noi stiam cu totii) nemaiavand timp sa ne arate si cum ar trebui sa ne fie bine (ceea ce asteptam cu totii) si, in timpul asta, un Basescu se ridica de la masa si cu un cutit bine infipt in spate (tehnica Anvers) se propulsa peste cadavrul PNTcd tocmai unde se afla acum. Cu tehnicile de care spun: prezentarea lucrurilor in alb si negru. Sa nu facem ca el!
Pentru 23 august am si eu o amintire: defilarea! Am facut o postare si astept un comentariu!

ADRIAN spunea...

M-am sucit cu comentariul ! :) Am plasat de-a dreptul o leapsa!