miercuri, 27 ianuarie 2010

Reducerea pensiilor fostilor securisti si activisti comunisti

Vă supun atenţiei o petiţie lansată recent şi care a început să fie discutată şi in mass-media, desi destul de timid până acum. Vă invit să accesaţi link-ul de mai jos ca să aflaţi conţinutul acesteia:
Petitite pentru reducerea pensiilor fostilor securisti si activisti comunisti de rang inalt
Este limita mea ca liberal, care mă fac vinovat de discrimainare susţinând această iniţiativă, sau altele similare, dar neacceptate în România, cum ar fi legea lustraţiei.

4 comentarii:

Anonim spunea...

Stimate Domn,
Pentru un LIBERAL, intr-un asemenea moment de instabilitate sociala si economica peste care se mai suprapune si neincrederea oamenilor in clasa politica romaneasca, subiectul abordat de dvs. a picat ca "nuca in perete".
Nu cred ca este momentul sa mai invrajbim anumite categorii sociale.
Va asigur ca nu am fost nici securist, nici nomenclaturist. Haideti sa incercam sa nu mai traim in trecut.

Anonim spunea...

Deci...sa nu stresam batraneii ex-comunisti. Ave!

Deceneu spunea...

Un proiect de lege introdus in Parlament face mai multa campanie de imagine decat o petitie.

Ar putea fi tot ca proiect de lege, o prevedere prin care contractele finantate din fonduri bugetare, care au fost incheiate in defavoarea statului, cu costuri mai mari de 30% decat media europeana sa fie urmarite timp de 50 de ani, cei vinovati trasi la raspundere si averea confiscata.

La fel contractele de privatizare sau imprumuturile nerambursate si cele preferentiale la bancile romanesti falimentate, sa nu fie prescrise timp de 50 de ani.

Daca ar fi adoptate asemenea prevederi s-ar fura mai cu frica.

Liviu Jicman spunea...

Nu mă gândeam că abordez o temă populară sau aducătoare de voturi, după cum se vede, însă este o temă, aceasta a eliberării de conducătorii din fostul regim (cei aflaţi în funcţii de decizie, cei a căror pensie ne costă mult mai mult decât a oamenilor nepătaţi etc.), care pentru mine este esenţială.
Prioritar la momentul actual este să găsim soluţii la problemele economice, dar cred că eu, ca un membru de partid aflat în opoziţie, mai mult, ca un om care nu am o pârghie directă de decizie sau de presiune asupra executivului, nefiind nici parlamentar, nici consilier local sau neavând vreo altă responsabilitate oficială la acest moment, am dreptul şi libertatea de a mă preocupa şi de probleme de principiu, de morală sau de viziune instituţională, chiar dacă acestea nu reprezintă soluţii imediate la criza economică. Oricum, în această privinţă, nici guvernanţii nu se întrec prea tare.
Nu cred că securiştii şi activiştii comunişti reprezintă o categorie socială, ci, oricât de numeroşi ar fi fot ei, un grup de interese care au căpuşat România îniante de 1989, dar şi după din păcate, aşa că nu am o problemă a stârni vrajbă între ei sau faţă de ei, dimpptrivă, mă tem că sunt prea liniştiţi, şi de aceea ne-am urnit aşa greu în ăştia 20 de ani ca ţară.
Cu privire la propunerea de supraveghere a contractelor din bani bugetari, sunt de acord, si nu vad vreo contradictie intre cele două teme. Cu precizarea (de principiu) că o astfel de monitorizare a contractelor este mai bună decât verificarea averilor plecând de la preyumţia de vinovăţie sau, mai rău, pedepsirea celor cu averi mari prin dublă impozitare.