Tupeu de prezidenţiabil

Invitat principal la Realitatea TV, spre finanlul emisiunii, Mircea Geoană ne-a mărturisit plin de modestie că abia după ce îşi va duce la capăt posibilul mandat prezidenţial, se va gândi să pună deoparte nişte bani ca să cumpere familiei o primă casă, pentru că până atunci e prea sărac ca să se gândească la aşa ceva. Domnul Geoană uitase probabil pentru câteva secunde de cei 300.000 euro pe care care îi deţine fără să îi poată justifica din salariile obţinute, uitase de afacerile imobiliare ale soţiei, şi mai ales, uitase de colecţia de vile a soacrei:

Colectia de vile a Margaretei CosteaSoacra lui Mircea Geoana s-a imbogatit subit, in ultimii ani, cu patru vile, dintre care doua sunt situate in cartierul Primaverii: una pe strada Herastrau nr. 28, iar cealalta pe strada Jean Monnet nr. 69. Valoarea celor doua imobile se ridica la peste 1,5 milioane de euro, daca socotim doar terenul pe care sunt amplasate.Spre exemplu, in zona Herastrau, terenul este cotat astazi la aproximativ 2.800 de euro/mp. Celelalte doua vile sunt situate in afara Bucurestiului, una in Ghermanesti, Snagov, pe strada Sarmisegetuza nr. 52, iar cealalta in Breaza, pe strada Stefan cel Mare nr. 15.Vila din Ghermanesti-Snagov, situata pe un teren de aproximativ 3.000 de metri patrati, a fost construita, dupa anul 1990, de familia Costea si, conform unor surse citate de ziaristii de la "Romania libera", pentru constructia imobilului ar fi fost folosite materiale de la Metrorex. "Au cumparat dupa revolutie mai mult de 1.500 mp de la o femeie. Imediat, au organizat santierul.Strada era plina de camioane grele, care carau materiale. Curgeau cifele de beton mai ceva ca pe vremea raposatului la Casa Poporului. Muncitorii spuneau ca se construieste cu banii si materialele de la Metrorex, ei fiind colegi cu soferii de pe camioane", a afirmat un localnic.Ulterior, in anul 2002, conform aceleiasi surse, Margareta Costea a mai cumparat inca 1.500 mp de teren cu 60 de euro/mp.Vila din Breaza este situata pe strada Stefan cel Mare nr. 15. "Intr-o zona linistita, vila are camere pentru toata familia atat la parter, cat si in mansarda special amenajata pentru locuit, construita pe o suprafata declarata de 95 mp.Amplasata pe un teren in suprafata de 2.200 mp, proprietatea revolutionarei Margareta Costea dispune de o gradina cu multa vegetatie si un foisor de vara" (Se inmultesc vilele soacrei lui Geoana, RL 8 aug. 2005). Conform aceleiasi surse, Margareta Geoana a mai achizitionat in Breaza si un teren de 3.000 mp pe str. 1 Mai.A cincea vila aflata sub aripa Margaretei Costea a fost obtinuta in 2001, pentru o perioada de zece ani, pe baza unui protocol incheiat cu Ministerul Educatiei. Aici isi are sediul fundatia "Tinerii Romaniei", condusa de soacra lui Mircea Geoana si, conform liderului PSD, acolo alocuiesc noua orfani si doi parinti sociali".Schimb de terenuri cu statul Tranzactia cu terenul castigat la Caritasul politic de catre socrii lui Geoana a fost amintita intr-un numar anterior al revistei noastre. Astfel, in contul lui Mircea Geoana, arauvoitorii" au trecut si un teren din Busteni, a carui valoare este de aproximativ 450.000 de dolari.Terenul nu-i apartine insa liderului PSD, pentru ca n-ar putea sa-l justifice, ci apartine socrilor Ion si Margareta Costea, el fiind obtinut printr-un schimb cu Romsilva, pe vremea cand la conducerea acestei institutii s-a aflat Gheorghe Gavrilescu, membru PSD. Sotii Costea au cedat atunci Regiei Padurilor 5.000 mp in localitatea Banesti si au primit, in schimb, pe baza Legii nr.69/1991, un teren de 4.000 mp in cartierul Zamora din Busteni. Desi norocosii socri ai lui Geoana par a fi defavorizati in ceea ce priveste marimea suprafetei, terenul primit de ei valoreaza de peste zece ori mai mult decat cel pe care l-au cedat. Ei si-au intregit, ulterior, parcela din Busteni, cu inca 2.000 mp, valoarea terenului detinut depasind deja o jumatate de milion de dolari.De remarcat ca schimbul de terenuri s-a realizat la sfarsitul anului 1996, inainte ca Gavrilescu sa fie inlocuit de la conducerea Romsilva. Legea care a permis astfel de jafuri a fost, ulterior, abrogata.