marți, 30 iunie 2009

Miza alianţei din Consiliul General

Am aflat astăzi că PRM şi PDL au semnat un protocol de colaborare în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Pe lângă reconfirmarea lipsei de încredere între cele două partide mari aflate la guvernare, PDL şi PSD, care au acceptat să susţină în Parlament un guvern comun doar de dragul de a împărţi beneficiile puterii, ce ne mai spune această decizie?
Care este miza majorităţii din Consiliul General al Capitalei? Pentru ce acceptă PDL să se asocieze cu PRM în imaginea publică? De ce face acest sacrificiu de prestigiu tocmai acum, când se pregăteşte de campania prezidenţială, cel mai important test electoral pentru acest partid, dar şi cel mai greu, pentru că obiectivul final este 51%.
Să fie oare grija faţă de bucureştean? Sau să fie lucrările de vară, bune pentru cotizanţii de partid? Sau să fie împărţeala diverselor funcţii, poziţii de influenţă sau posturi bine plătite de unde să nu faci nimic către clientela de partid?
Iată ce ne aflăm pe tema asta şi din România Liberă: http://www.romanialibera.ro/a157807/smecheri-de-dorobanti-si-pile-de-partid-tartori-pe-serviciile-capitalei.html

luni, 29 iunie 2009

Despre Cunoaştere

Dacă nu cunoşti revelat - prin graţie divină - sau inspirat, nu cunoşti nimic. De pildă povestea cu mărul lui Newton, care a căzut. (...) Când a fost întrebat cum a descoperit gravitaţia, a zis: Am fost inspirat. Păi scrie pe măr, sau scrie undeva în natură "legea gravitaţiei"? Fenomenele lumii interioare şi ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom şi orgolios crede că explorează lumea interioară şi exterioară cu jocul lui de ipoteze şi că descoperă ceea ce vrea el. El caută; dar eu spun că el caută, dar nu că află. Sau dacă află trebuie să fie ca Newton, inspirat.

sâmbătă, 27 iunie 2009

Cum responsabilizăm administraţia locală în faţa cetăţeanului?

Două evenimente întâmplate în ultimele 24 de ore ne arată că în România responsabilitatea deciziilor din administraţie este încă difuză şi împărţită între diverse instituţii, iar publicul larg nu cunoaşte, de fapt, persoanele direct implicate în luare deciziilor care îi afectează viaţa de zi cu zi, ba chiar îi pot ameninţa viaţa. Incendiul de lângă Biserica Armenească, la o clădire profund contestată, atât din punct de vedere estetic, cultural şi istoric, prin faptul că ascundea un monument istoric, dar şi din punct de vedere arhitectonic şi tehnic, din cauză că deja lucrările la fundaţia acestei clădiri afectaseră cladirile din jur, a fost puternic mediatizată şi a atras şi responsabili politici în zonă. Al doilea eveniment, un accident de muncă pe un şantier bucureşten, accident aproape identic cu o situaţie de acum câteva luni, ne arată că nici autorităţile, nici companiile implicate nu învaţă din greşeli.
De ce se întâmplă toate astea? Sau cum ar putea cetăţeanul să sancţioneze sau să stimuleze factorii responsabili? Desigur că în cazuri grave precum cele menţionate, există o responsabilitate în funcţie de prevederile legale, inclusiv de natură penală. Însă din punct de vedere al societăţii, ceea ce noi nu avem este responsabilitatea deciziilor la nivel local, responsabilitatea celor care dau nenumărate avize aberante, pentru clădiri care nu respectă fie norme arhitecturale de bun simţ, fie de organizare a şantierului. Din păcate, mulţi dintre reprezentanţii cetăţenilor care ar trebui să urmărească aceste lucururi, consilieri locali, consilieri municipali, directori numiţi în diverse direcţii, sunt personaje total necunoscute pentru votantul de rând, şi chiar dacă acesta din urmă se informează, nu îi poate sancţiona, pentru că sunt aleşi pe lista de partid. Iată de ce am văzut la incendiul de aseară un parlamentar ales în acel colegiu, care este şi ministru al culturii, şi nu am văzut pe niciunul dintre consilierii locali sau municipali care au dat avizul pentru acea clădire.
Soluţia: să coborâm nivelul de decizie al cetăţeanului la nivelul administraţiei locale, acolo unde fiecare decizie îl afectează în mod direct.

joi, 25 iunie 2009

Haos organizat

La cinci zile de la numirea în funcţie, noul director de la aeroportul Otopeni Sorinel Ciobanu a fost demis de ministrul Radu Berceanu, acelaşi care îl numise la finele săptămânii trecute.
Mai grav este că tot acest haos se petrece pe fondul intenţiei guvernamentale de a desfiinţa aeroporturile Băneasa şi Otopeni, prin crearea unei noi instituţii rezultate din fuziunea celor două. Aşa că nu pot să nu mă gândesc că haosul creat este, de fapt, unul bine organizat. Pe de-o parte, presa are cu ce să se ocupe, pe de altă parte, ideea reorganizării va avea o motivaţie astfel, şi, în fine, desigur că în lipsa unei conduceri părerea celor direct implicaţi nu se va putea face auzită.

luni, 22 iunie 2009

Dreptul la propria imagine în România

De ce n-o fi respectat în România dreptul la propria imagine?
Zilele trecute am aflat că a fost sancţionat George Copos pentru depăşirea vitezei legale pe autostradă. Că sancţiunea era justificată, perfect de acord. Că poliţia şi-a făcut datoria chiar dacă avea de-a face cu o personalitate, iarăţi este un lucru bun.
Ceea ce nu pot înţelege este de ce avem aceste acţiuni cocertate cu turme de reporteri, fotografi şi microfoane, deşi era evident, şi în opinia mea, perfect legitim, că George Copos nu dorea ca relaţia sa sofer-poliţist să fie mediatizată la nivel naţional. De ce avem aceste acţiuni, cu sprijinul şi acordul poliţiei, la ce folosesc şi de ce se difuzează imagini cu persoane privare fără acordul acestora, e încă o problemă care pare să nu derankeze pe nimeni în România, poate doar pe aceia care se află în astfel de imagini.
Poate că tocmai una dintre misiunile noastre, a liberalilor, ar fi să convingem societatea românească, dar şi instituţiile statului, că dreptul la imagine este unul legitim.

Ţuţea despre Creştinism

Creştinismul nu e ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia este expresia unui mister trăit, or ideologia e ceva construit.(...) Suveran faţă de natură, supus Divinităţii, nemuritor şi liber prin depăşirea extramundă a condiţiei sale - acesta este omul creştin.

sâmbătă, 20 iunie 2009

Cum se reorganizează aeroporturile din Bucureşti

Ministrul Radu Berceanu pregăteşte, pe nesimţite, o Hotărâre de Guvern prin care propune fuziunea aeroporturilor Băneasa şi Henri Coandă (Otopeni).
De ce este bună o astfel de măsură, în condiţiile în care cele două companii funcţionează ca societăţi pe acţiuni care pot fi concurente pe piaţă? Mai ales în condiţiile în care, inclusiv în argumentaţia ministerului se vorbeşte despre perspectiva de privatizare a pachetului majoritar, de ce ar fi un lucru bun să construim un monopol de stat, apoi să-l transformăm în monopol privat (80% din acţiuni la fiecare dintre companii este deţinut de stat)? Nu ştim deocamdată.
Ceea ce ştim este că, în pregătirea acestei reorganizări, ministrul Berceanu a demis şi înlocuit directorii celor două instituţii. Şi a numit la Otopeni un inculpat penal.
Dacă ar fi să fac un scenariu, aş crede că, în fumul iscat de această numire controversată, ministerul va putea organiza liniştit fuziunea celor două aeroporturi, împotriva interesului consumatorilor, dar şi a angajaţilor de acolo, pentru că presa va fi ocupată cu dezvăluiri privind noii directori. Şi poate tot Radu Berceanu va da soluţia, şi ne va anunţa că nu mai este nevoie de directorul penal, în cazul fuziunii find suficient un singur director în loc de doi.

ce vedem la tv - mai sunt şi lucruri bune

În comentariul de ieri, spuneam că văd şi lucruri interesante la tv. Exemplul pe care l-am remarcat, în disonanţă cu scandalul zilnic sau cu exemplul de ieri de bătaie de joc pe banii publici, a fost discuţia de idei între Emil Hurezeanu, Adrian Ursu şi invitatul Realităţii TV de acum două zile, Gabriel Liiceanu. Am văzut o dezbatere de teme, idei şi principii, şi chiar dacă în anumite privinţe nu sunt de acord cu domnul Liiceanu, pot spune că argumentaţia sa face logică şi merită ascultată. Probabil că mai avem nevoie totuşi şi de filosofi.

joi, 18 iunie 2009

ce vedem la tv - astăzi, ce nu ar trebui să facă o televiziune publică

Seara trecută am urmărit o emisiune care mi-a captat atenţia nu pentru că ar fi fost interesantă, că s-ar fi spus adevăruri sau informaţii, ci pentru că era o demonstraţie de lipsă de deontologie, neprofesionalism şi slugărnicie politică. În general nu obişnuiesc să vizionez personaje care îmi displac doar de dragul de a le critica a doua zi, însă de data aceasta nu am schimbat canalul dintr-un motiv important: era programul televiziunii publice. Adică aia plătită din banii fiecăruia dintre noi, fie că vrem, fie că nu vrem, fie că o urmărim sau nu. Culmea este că această motivaţie negativă m-a făcut să urmaresc de data aceasta TVR, ceea ce nu mi se întîmplă de obicei la acea oră din seară, fapt care, alături de cotele de audienţă, spune multe despre atractivitatea programelor.... Dar să revenim la subiect.

Aseară s-a difuzat în transmisiune directă emisiunea "TVR - Repere şi valori". Sigur, o ediţie specială, neîncadrată în grila clasică de program. Aşa cum am încercat să deduc, pare-se că tema emisiunii era propunerea legislativă privind radioul si televiziunea publice iniţiat de Raluca Turcan. Ceea ce era stupefiant, era atmosfera nu de dezbatere, ci de inchiziţie. Toţi cei prezenţi, cu excepţia lui Liviu Mihaiu care a îmbrăcat haina neutralităţii, aveau o singură opinie, de fapt, o certitudine: proiectul e prost. Pentru că nici în emisiune nu s-a insistat, nu o intru nici eu pe fond. Discuţia s-a învârtit în jurul cozii, înfierând cu mânie proletară iniţiatorul, desigur absent. Desigur, deontologia nu-i stânjenea pe cei prezenţi să atace o persoană absentă. Iar acuzele erau de tipul "dar de ce tocmai doamna Turcan a iniţiat proiectul, care are doar 32 de ani"?!?

Dar să ajung şi la elementul cel mai jenant al emisiunii: moderatorul. Jenant absolut din punct de vedere profesional, al cruntului conflict de interese în care se afla, dar şi al prestaţiei jalnice. Sorin Burtea, căci despre el este vorba, care este membru în Consiliul de Administraţie al TVR, era moderatorul unei emisiuni în care se critica faptul că se modifică componenţa consiliului, tocmai în ceea ce priveşte poziţia sa. O postură plină de obiectivitate.... care i-a permis şi să modifice după bunul plac, probabil cu aprobabrea domnului Sassu, grila TVR pentru a ne băga pe gât această emisiune, în care îşi apăra, pe banii noştri, funcţia sa.

Desigur, domnul Burtea, a considerat că este cel mai în măsură să preia problema, deşi nimic nu-l recomandă: nici pregătirea, nici talentul, şi, după cum subliniam, nici conflictul de interese grav în care se afla. Poate doar emisiunea ratată care nu a mai apucat să se difuzeze pe post în 25 decembrie 1989, intitulată sugestiv: "Puternica mobilizare pentru îndeplinirea exemplară a planului pe luna decembrie şi pe întregul an." A recuperat acum.





Mai multe despre domnia sa citiţi şi aici.

Din păcate, această emisiune de toată jena, vine în contextul în care PSD, prin conducerea de partid, darb şi prin vechii comunişti sau securişti rămaşi de gardă, controlează aproape totul în TVR. A se vedea scandalul de dată recentă, privind presiunile politice făcute la departamentul ştiri, citiţi aici.

Salut şi comentariul domnului Costi Rogozanu pe aceeaşi temă, de pe blogul personal.


Concluzia mea: Sorin Burtea este de ieri în incompatibilitate şi trebuie să demisioneze din funcţia de angajat al TVR, pentru că a ales să-şi apere punctul de vedere politic în direct.

P.S. Măine o să scriu şi despre ce am văzut de bine la TV, din fericire mai sunt şi astfel de exemple.... dar la alt post bineînţeles.

miercuri, 17 iunie 2009

De ce toţi vorbim şi nu facem nimic pentru sistemul de educaţie?

Un nou scandal în coaliţia guvernamentală, de data aceasta pe educaţie. Şi de data aceasta iată că avem şi riposta unui ministru PSD, Ecaterina Andronescu. Pentru mine, cel mai trist este că educaţia rămâne o temă predilectă de dispunte politice (a se vedea cum a luat naştere marele Pact pe educaţie), deşi niciun partid nu reuşeşte o reformă de sistem... de fapt nici nu încearcă. Şi mai trist este că în condiţii de gravă subfinanţare şi cu un şef retrograd la minister, educaţia românească se va duce şi mai jos. În timpul ăsta, nu ne rămâne decât ă-i dorim succes doamnei ministru în a-i da replica preşedintelui. Oricum este singurul lucru bun pe care probabil se pricepe să-l facă.

marți, 16 iunie 2009

19 ani de la mineriadă, oare şi 20 tot cu fsn-iştii la putere?

A fost şi 13-15 iunie 2009, şi am mai comemorat o dată mineriada din 1990. Mai în tăcere, mai puţin discutată, poate doar violenţele de la finala cupei, petrecute sub ochii autorităţilor, culmea, autorităţi de aceeaşi culoare ca în 1990, ne-au amintit despre momentele din acel iunie, dar la o intensitate incomparabilă totuşi.
S-au spus şi s-au scris mult prea multe despre mineriada din 1990, care a îngropat speranţa democraţiei din România pentru multă vreme, aşa că nu reiau un subiect care are o concluzie clară: vinovaţii, în frunte cu Ion Iliescu, sunt liberi şi nu plătit pentru crimele lor.
Ceea ce mă întreb însă, gândidu-mă şi la prognoza cinică a lui Silviu Brucan, este dacă anul viitor vom fi în situaţia tristă să comemorăm şi 20 de ani de la mineriadă tot cu fsn-iştii care au chemat minerii la putere, în formulă reunită, de familie.

luni, 15 iunie 2009

TNL Gorj


Duminică am fost prezent la Conferinţa Teritorială a TNL Gorj. La Târgu Jiu, tinerii liberali s-au reunit să aleagă o nouă echipă de conducere la nivel judeţean. Răzvan Rebedea, preşedinte al organizaţiei până acum şi, pe bună dreptate, membru al Biroului Permanent Naţional al TNL, a predat ştafeta TNL Gorj lui Costin Cesnoiu.









Şi la Gorj, vestea bună din punctul meu de vedere este că tinerii sunt mobilizaţi şi organizaţi astfel încât să-şi asume un rol mai important nu doar în campanii, ci în lidershipul filialei.



Am făcut şi o mică plimbare prin Târg Jiu, şi cred că cel mai bun simbol, ca simbol al începutului de drum, chiar şi pentru evenimentul la care am participat este vestita operă a lui Brâncuşi:

duminică, 14 iunie 2009

Petre Ţuţea despre Creaţie

Platon era un demiurg care nu e creator, ci doar un meseriaş de geniu, fiindcă materia îi premerge. Prima idee de creaţie reală au adus-o în istorie creştinii. De creat, doar zeul creeează. iar omul imită. Omul nu face altceva decât să reflecte ăn litere, muzică sau în filozofie petece de transcendenţă.

TNL Arad

Sâmbătă, 13 iunie, a avut loc Conferinţa Teritorială a TNL Arad. M-am bucurat să mă număr printre invitaţii la acest eveniment, pentru că am văzut peste 200 de tineri arădeni care au venit interesaţi să-şi desemneze reprezentanţii, deşi veneau după o campanie electorală deloc uşoară. Mai mult, am simţit o atitudine constructivă, am simţit că echipa de tineri liberali nu doreau doar "să se aleagă" pe nişte funcţii la TNL, ci doreau să sprijine afirmarea unor tineri ca lideri ai PNL. Lideri de care este nevoie şi pe care, în contextul politic local, PNL îi caută de ceva vreme. Poate că dacă ar căuta printre tinerii liberali cu care ne-am întâlnit ieri, ar fi mai multe şanse să îi găsească pe cei mai potriviţi.
Mult succes noi echipe de conducere şi preşedintelui ales Cristian Urzică!
Seara târziu am ajuns în Târgu Jiu, din fericire după evenimentele violente de la stadion, evenimente în ochii autorităţilor statului... dar mai povestim şi mâine.

sâmbătă, 13 iunie 2009

prima mea candidatura la o funcţie de conducere în PNL

Răspunsul colegilor din filiala PNL Sector 6 faţă de candidatura mea a fost unul pozitiv: am primit nu doar responsabilitatea funcţiei de vicepreşedinte, dar şi un număr de voturi faţă de care am o mare responsabilitate să nu dezamăgesc.
Am spus ieri că avem o mare responsabilitate faţă de PNL, pentru că dacă nu vom fi peste patru ani primii, s-ar putea să nu mai fim deloc. Un început de drum dificil, dar foarte important.
Vă mulţumesc!

vineri, 12 iunie 2009

Moment de analiză la PNL Sector 6

Astăzi este un moment important pentru liberalii din sectorul 6. În câteva ore va avea loc Conferinţa Teritorială a PNL Sector 6, moment de analiză şi de decizii importante, pentru că va fi aleasă şi conducerea filialei pentru următoarea perioadă. În oportunitatea oricărui moment, există avantaje şi dezavantaje. Cred că pentru noi astăzi avantajele ar trebui să fie mai numeroase. Poate că este prea devreme ca să putem trage concluziile la rece pentru rezultatul alegerilor ce tocmai au avut loc. Însă acest moment ne oferă şi multe şanse: şansa reorganizării, să începem un drum nou, o nouă organizare, mai amplă, mai specializată, şansa responsabilizării, să avem oameni care îşi asumă proiecte şi misiuni concrete şi pot fi analizaţi pentru performanţele lor. În fine, şansa de a porni, cum se spune, dis-de-dimineaţă la drum, precum cei harnici, ca să ajungem departe, pentru că, în opinia mea, avem o singură misiune de îndeplinit: câştigarea alegerilor peste 4 ani. Cred că este singura şansă de supravieţuire a PNL ca partid major. Şi cred sincer şi convins în această şansă, chiar dacă acum pare foarte îndepărtată.
Pentru mine este o zi importantă, pentru că îmi asum, pentru prima oară după zece ani decând am făcut primul pas în PNL, o candidatură într-o structură de conducere a partidului, chiar dacă am avut şi până acum şansa de a reprezenta partidul din alte ipostaze. Rămâne să văd ce cred colegii mei despre ce am făcut. şi mai ales, dacă pot duce proiectul pe care mi l-au încredinţat toamna trecută prin candidatura mea la Parlament. Doar că data viitoare, aşa precum şi partidul meu, nici eu nu am decât o singură şansă: aceea de a fi pe primul loc.

Mondenităţi din Colegiul 28 Bucureşti

Ca fost candidat în colegiul 28 din Bucureşti şi om care a locuit de cînd s-a născut în acest cartier, pot spune că acest colegiu nu curpinde prea multe locuri care să se atragă vedete locale, cum s-ar întâmpla în Dorobanţi sau alte zone centrale din Bucureşti, iar apariţiile mondene sunt rare. Aşa că e păcat ca ele să treacă neobservate!
Astăzi o să aflaţi o astfel de vizită mondenă ăn colegiu 28, despre care am aflat şi eu de la un prieten ce a fost martor direct. Astăzi ne-a vizitat însuşi premierul Emil Boc. Ei bine, chiar aşa, dacă aş fi vrut să-i mulţumesc pentru faptul că finalmente după prelungitele insistenţe ale liberalilor acordul cu FMI a fost făcut public sau dacă vroiam să-l întreb despre sumele alocate pentru cartierele Crângaşi sau Giuleşti pentru mult lăudata izolare termică a blocurilor, sau în fine, dacă eram curios să aflu care este beneficiarul primei case din sectorul 6, ar fi fost suficient să vizitez în cursul după-amiezei sala de forţă a complexului IDM de la Semănătoarea. Da, dacă nu ştiaţi, alături de clubul de fitze din complex este şi o astfel de sală de forţă.
Vestea bună este că premierul are o formă fizică de invidiat şi nu pare deloc obosit de efortul guvernamental, astfel că a rezistat pe banda de alerga 45 de minute. Probabil că înainte să ajungă la sală făcuse oarece încălzire sau joc de glezne, altfel risca vreo întindere. Vestea şi mai bună este că, la nevoie, dacă se înteţeşte criza, domnul prim-ministru va avea de unde să aşpce mai mult timp ca să se dedice trebilor ţări, pentru că deocamdată lucrurile sunt sub control. Nu de alta, dar a stat pe la sală mai bine de două ore...

marți, 9 iunie 2009

concluziile sondajului meu

Am ajuns la vremea concluziilor pentru alegerile europarlamentare. După o cotă istorică a absenteismului la vot, rezultatele ne arată că primul loc este disputat la mică diferenţă de PSD şi PDL, iar PNL a obţinut 5 mandate de europarlamentar din cele 33 scoase la concurs pentru România.
Timpul dedicat campaniei electorale m-a făcut să mă dedic mai rar comentariilor pe blog, aşa că în ultima perioadă v-am propus un sondaj on-line, sondaj care pentru mine s-a dorit în primul rând un mijloc de lobby pentru un sistem de desemnare a reprezentanţilor pentru P.E. mai apropiat de cetăţean. Am convingerea că, în condiţiile în care în România trei partide îşi dispută cea mai mare parte a voturilor exprimate, este normal ca lista fiecărui partid să fie rezultatul unui mecanism transparent de desemnare a candidaţilor. Altfel voturi exotice pentru Vadim, Gigi sau EBA sunt fireşti, în condiţiile în care candidaţii din lista partidelor sunt cvasi-necunoscuţi pentru electorat.
Dar iată şi concluziile concursului on-line între euroliberali (desigur, relevanţa este mai degrabă una simbolică, decât sociologică, având în vedere numărul repondenţilor):
1. Magor Csibi - din păcate nu se va mai regăsi în Parlamentul European, fiind doar locul 8 pe lista PNL
2. Renate Weber
3. Adina Vălean
4. Ben-Oni Ardelean - a ratat accesul în P.E., locul 6 al PNL fiind primul sub linie
5. Cristian Buşoi
6. Ramona Mănescu
7. Norica Nicolai
8. Ovidiu Silaghi - de asemenea, rămas în afara P.E.

Concluziile le vom trage fiecare

luni, 8 iunie 2009

Petre Ţuţea despre Constituţia din 1923

Constituţia liberală din 1923 nu e o operă, e o capodoperă. Un rege puternic, înfăşurat într-un stat al normelor liberale: separaţia puterilor şi libertăţi câte doreşte nea Niţă; nici nu poate duce atâtea libertăţi!

sâmbătă, 6 iunie 2009

Ce aşteptăm de la reprezentanţii noştri în P.E.?

Astăzi alegem europarlamentarii români care ne vor reprezenta timp de cinci ani în Parlamentul European. După ce ne-am plâns toată campania că dezbaterea nu este suficient de aplecată pe teme europene, eu cel mai mult mi-aş dori de la aceste alegeri ca activitatea fiecărui europarlamentar să fie urmărită, mediatizată, apreciată sau sancţionată, astfel încât noi, cei care votăm să aflăm ce am ales şi cum ne pot reprezenta europarlamentarii în fiecare zi din aceşti cinci ani şi nu doar în luna de campanie.
Şi mai îmi doresc ca cetăţeanul simplu, neimplicat politic, să aibă un cuvânt mai important de spus în desemnarea reprezentanţilor fiecărui partid. De aceea am propus acest sondaj on-line... aşa că nu uitaţi să votaţi, ultima ocazie :D
Dumneavoastră ce aţi aştepta de la europarlamentarii aleşi astăzi?

Mai alegem mici mici şi minciuni mari?

S-a terminat şi această campanie:



Mâine vom putea merge la vot, apoi vom afla ce am ales. Oare vor mai avea succes o dată în plus mici mici înainte şi minciuni mari după?

Prima pe lista PNL pentru P.E.

Am făcut o trecere în revistă prin articolele postate în ultima vreme lista primilor candidaţi din lista PNL pentru Parlamentul European, pentru a vă încuraja să vă exprimaţi o opţiune în cadrul jocului propus de mine, prin alegerea candidatului preferat. Am ajuns acum la prima poziţie din lista PNL: Norica Nicolai este candidatul care deschide lista şi care va fi de luni europarlamentar liberal.
Norica Nicolai este vicepreşedinte al PNL şi o figură foarte cunoscută în politica românească.
Mai aveţi o singură zi ca să optaţi pentru euro-liberalul preferat!

vineri, 5 iunie 2009

PSD şi edcuaţia politică în rândul studenţimii

Jurnaliştii de la Academia "Caţavencu" scot la iveală cum "motivează" PSD studenţimea să participe la alegerile pentru Parlamentul European... cu 50 RON bucata de vot.

Iată reportajul cu camera ascunsă



PSD vă cumpără voturile cu 50 de lei bucata!

şi link-ul către articolul complet
aici.

PSD confirmă că perioada de opoziţie nu i-a făcut să uite de obiceiurile vechi din vremea când încercau să stăpînească TOTUL. Şi uite-aşa ajungem la sloganurile vechi. Mai ţineţi minte "Nu pot ei fura, cât putem noi vota" ?

Adina Vălean, vicepreşedinte ALDE

Ultima zi de campanie, şi micul meu sondaj on-line despre eurocandidaţii liberali se apropie de final. Astăzi: Adina Vălean.
Puteţi vizita site-ul de europarlamentar al Adinei Vălean, unde aflăm mai multe, printre altele, şi despre activitatea domniei sale în Parlamentul European, aici.
Ca funcţie politică, se remarcă poziţia ocupată de Adina Vălean ca vicepreşedinte al grupului ALDE din parlamentul European. Eu amintesc că Adina Vălean a ocupat funcţia de secretar general al Tineretului Naţional Liberal între anii 2000 şi 2002, şi mă opresc aici ... pentru că despre multe alte activităţi interesante vă las pe dumneavoastră să aflaţi vizitându-i site-ul.

joi, 4 iunie 2009

Renate Weber pentru Parlamentul European

Continuând invitaţia de a vă exprima în sondajul uninominal, cu speranţa unui sistem viitor de desemnare a europarlamentarilor care să implice mai mult cetăţeanul, astăzi am ajuns la a treia propunere din lista PNL, Renate Weber.

O personalitate cunoscută şi recunoscută pentru activitatea sa profesională înainte de intrarea în viaţa politică, doamna Renate Weber se pregăteşte de un nou mandat în Parlamentul European de 5 ani, după ce în primul mandat de doar 2 ani a fost o voce vizibilă şi competentă între reprezentanţii României.

marți, 2 iunie 2009

eurocandidaţii liberali, astăzi Ramona Mănescu

Ramona Mănescu candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European, după cel câştigat prin alegerile din 2007.
Fiind membră în aceeşi filială ca şi mine, PNL Sector 6, despre activitatea Ramonei Mănescu aş putea spune multe, însă vă las pe dumneavoastră să o descoperiţi pe site-ul său. Eu mă voi limita să amintesc faptul că Ramona Mănescu a ales devreme să se implice în activitatea internaţională, din vremea în care activa în TNL, ca ofiţer internaţional sau ulterior vicepreşedinte pe domeniu la nivel naţional, iar anul trecut a fost desemnată europarlamentarul anului 2008 la secţiunea Educaţie, Cultură.
Puteţi vizita şi blogul personal, şi dacă v-a convins îi puteţi acorda votul în sondajul cu eurocandidaţi liberali pe care l-am lansat până la sfârşitul acestei săptămâni.

Petre Ţuţea despre Conservatori

Reacţionar e cel vetust şi învechit. Conservatorii mari nu sunt reacţionari, pentru că au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu.
Cred că acum, la noi, ar fi optimă o conducere conservatoare, realizată însă într-un climat democratic. Adică un partid conservator, tradiţionalist, naţionalist, într-un climat liberal. Ca să nu facă din conservatorism instrument de tiranie, că eu nu pot să accept în numele niciunei idei să asupresc o singură celulă dintr-un om.