vineri, 27 ianuarie 2012

În Bucureşti a nins!

Breaking News: În Bucureşti a nins!
Şi mai incredibil: în România ninge!!!

Am evitat să umblu prea mult astăzi, m-am limitat la strictul necesar, aşa că nu am văzut care e ssituaaţiaa în tot oraşul. Mai mult chiar, am urmat şi sfatul autorităţilor şi am lăsat maşina acasă.

Ce am constatat în scurtul meu drum:
Mai întâi m-am urcat în 178. Autobuzul stătea practic pe loc în blocajul de pe Bulevardul Virtuţii. Precizez că nu era vorba de "un trafic îngreunat, în condiţii de iarnă". Se stătea pur şi simplu.În 20 de minute am avansat 10 metri. Şoferul n-a vrut să deschidă uşile celor cae doreau să coboare, realizând că aşteaptă degeaba, a explicat ca e interzis şi că e filmat. A refuzat asta în blocajul de la semafor. A deschis pănă la urmă uşile exact în mijlocul intersecţiei, când nervozitatea pasagerilor a atins un punct maximal. A coborăt toata lumea.

Încercarea numărul 2: Tramvaiul 41. Ne-am urcat în tramvai, dar nici acesta nu putea trece de intersecţia dirijată de... cine credeţi (ghici, ghicitoarea mea?). Aşteptînd să depăşim intersecţia am vazut o echipă numeroasă - mai mult de 10 - angajaţi ADP Sector 6 care dădeau zăpada din... Parcul Crângaşi. Desigur, m-am gândit eu, nici parcul n-ar trebui abandonat. Poate că totuşi în momentul respectiv priorităţile erau altele...
În fine, a pornit tramvaiul, a mers ok, am coborît în staţie. La sfârşitul refugiului, acolo unde se cobora pe trecerea de pitenoi, respectiv în faşa maşinilor, era un patinoar perfect. Doar faptul că era în pantă putea concura în dificultate cu luciul perfect al gheţei. Ca să nu credeşi că exagerez, vă spun că în punctul respectiv se formase o aglomeraţie mai mare decât în tramvai, pentru că oamenii nu se încumetau să se lanseze în această aventură M-am gîndit atunci că poate era bine să existe câte un responsabil ADP (poate dintre cei din parc) la fiecare staţie de tramvai.

Mâine vine înţeleg îngheţul. Ne vedem când iese ghiocelul!

joi, 26 ianuarie 2012

Emil Hossu a murit

A murit Emil Hossu. Foarte devreme, foarte neaşteptat, foarte nedrept şi foarte trist.



E o veste tristă, nu o "ştire", dar e singura relevantă din seara asta, singura care contează, singura pe care o vom resimţi şi mai târziu.

miercuri, 25 ianuarie 2012

Guvernul României - neconstituţional

Legea comasării alegerilor - declarată neconstituţională de Curtea Constituţională nu este un simplu act normativ care a fost adoptat de Parlament. Este un act care a fost adoptat printr-o procedură extraordinară, asupra căruia Guvernul României şi-a asumat răspunderea. Cu alte cuvinte, şi-a depus mandatul în cazul respingerii legii. Neconstituţionalitatea legii este un argument chiar mai grav decât adoptarea unei moţiuni de către Parlament pentru plecarea guvernului.

Nu mai e doar încălcarea Constituţiei, e deja inconştienţă

Gestul de ieri al lui Traian Băsescu, şi odată cu el, al întregii coaliţii de guvernare, privind modalitatea de numire a lui Cristian Diaconescu este incredibil şi trebuie să recunosc, îmi depăşeşte cele mai pesimiste aşteptări.
În plină perioadă de proteste în care una din acuzele principale aduse puterii în general şi lui Traian Băsescu în special este nerespectarea regulilor democratice şi încălcarea Constituţiei, aceştia se decid să mai siluiască o dată legea fundamentală în văzul tuturor.
Articolul 85, alineatul 3 din Constituţia României spune:
"Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele României va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru. "
Ca bătaia de joc la adresa literei, dar mai ales a spirritului Constituţiei să fie maximă, în cazul de faţă nu este vorba de înlocuirea unui membru PDL cu un membru oarecare al UNPR (care, vorba aceea, poate schimba oricând partidul la nevoie), ci chiar de schimbarea unui membru PDL cu preşedintele altui partid.


Cred că nu mai e vorba doar de nepăsare faţă de respectarea legii, e deja inconştienţă, în actualul context. Traian Băsescu pare că insistă să se pună în situaţia de a pleca de la conducerea ţării alergat de mulţime, când nu va mai putea avea pretenţia de a se rămâne în cadrul normalităţii legale, odată ce el însuşi n-a ţinut cont de lege mai deloc.

marți, 24 ianuarie 2012

Un pas firesc şi salutar!

Felicit colegii liberali din Parlament care au decis să-şi depună demisia dintr-un legislativ, care oricum nu mai legifera demult, şi astfel să poată veni mai repede în faţa votului cetăţeanului.
Retragerea PNL din Parlament, dacă această hotărîre va fi confirmată, este un semnal puternic într-o situaţie de criză politică puternică, un prim răspuns pe măsura nemulţumirilor protestatarilor văzuţi sau tăcuţi.
Direcţia propusă explicit de Crin Antonescu pentru ca PNL să se distanţeze de Parlamentul actual care nu mai reprezintă voinţa alegătorilor este salutară, este drumul corect de urmat. Salut reacţia promptă a lui Ludovic Orban care şi-a anunţat şi chiar scris demisia, salut gestul altor liberali care au procedat la fel, printre care (conform relatărilor din presă) Teodor Atanasiu, Mircea Diaconu, Horia CristianAdriana Săftoiu, Ciprian Dobre.
Nu cred că nepăsarea guvernanţilor ar trebui să ne facă şi pe noi săaşteptăm surzi alegerile la termen.
Timpul argumentelor de tip tactic (lupta parlamentară, menţinerea statutului de partid parlamentar etc.) a trecut.
Este nevoie de măsuri radicale pentru a depăşi o situaţie gravă şi, cum spuneam în postarea precedentă, trebuie să căutăm soluţii care să ne apropie de modelul politic dorit de cetăţeni.

P.S. Îmi poate explica cineva ce înseamnă grevă parlamentară şi la ce foloseşte asta?

luni, 23 ianuarie 2012

...doar viermi, nu şi mahala ineptă

... de fapt, e capul unui Moţoc mai mititel, oferit chiar de cel care ne aşteptam să fie sacrificat: Emil Boc.
Aşadar, preşedintele PDL nu-şi mai asumă eticheta de "mahala ineptă" pentru protestatari; îi consideră doar "viermi", după spusele unui membru al partidului pe care îl conduce.

Autismul în politică

În ultimele zile, declaraţiile şi acţiunile guvernanţilor ne arată că sunt total decuplaţi de la pulsul societăţii, că nu înţeleg ce se întâmplă la protestele din Piaţa Universităţii şi din ţară, dar nici nu sunt dispuşi să plece urechea sau să încerce să priceapă. Câteva exemple:
Mesajul repetat al lui Emil Boc a fost că sunt vremuri grele, că nemulţumirile sunt fireşti pentru că populaţia a avut de suportat costul crizei, dar "suntem pe drumul cel bun" şi nu care cumva să-l ratăm, pentru că măsurile de austeritate sunt necesare. Ceea ce eu am văzut şi se pare că domnia sa nu, este că protestatarii cer altceva decât măriri de pensii şi salarii şi reclamă altceva decât strânsul curelei. Pancartele sau lozincile de tip "vrem 25% înapoi" au fost şi acestea, dar mai sporadice. Oamenii cer însă oprirea furtului, eliminarea corupţiei, pe de-o parte, pe de altă parte nişte conducători care să ii reprezinte, să îi respecte şi să nu-i batjocorească (vezi "Ghici, ghicitoarea mea?" apelativul "viermi" ş.a.m.d.). Ori toatea astea se pot găsi şi în vremuri mai grele, şi pe timp de criză. De fapt, asta este normalitatea care lipseşte în România, iar absenţa ei a scos lumea în stradă. Sigur, poate aceste reacţii de protest au răbufnit pe fondul crizei economice şi a vieţii grele, însă şi aşa primul lucru care trebuie făcut este să vedem care sunt nemulţumirile strigate în stradă, nu să-i dăm înainte cu castravetele reformei.
Al doilea exemplu: În timp ce strada cere peste tot demisia guvernului şi după ce PDL răspunde cu "soluţia dialogului", aceiaşi lideri PDL găsesc de cuviinţă să intre într-o dispută politicianistă cu cei din PSD, acuzându-i că vor să blocheze fondurile europene. Trec peste faptul că interpretarea a fost forţată. Dar indiferent de situaţie, oare nu-şi dau seama aceşti politicieni că nu sunt deloc în situaţia de a înfiera cu mânie adversarii politici? Că nu mai sunt în măsură să folosească verbe precum "cerem", "solicităm"??? Dacă nemulţumirea populaţiei ar fi, aşa cum susţin ei, îndreptată în mod egal către întreaga clasă politică, oare nu-şi dau seama că tocmai de aceste dispute sterile duse doar în plan demagocic s-au săturat oamenii? Ne spun cei de la PDL că situaţia din România "nu se compară cu cea din Ungaria", pentru că noi ne înţelegem bine cu FMI-ul, deci nu s-ar justifica sancţiuni la adresa ţării noastre în forurile europene. Nu mai este democraţia şi statul de drept o valoare fundamentală atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru România?!? Oare mai avem democraţie în România azi? Eu spun că nu, pentru că:
- nu mai avem separaţia puterilor în stat. Amânarea verdictului Curţii Constituţionale asupra constituţionalităţii comasării alegerilor a fost o nouă dovadă, dacă mai era nevoie, că acest organism este politizat şi controlat de puterea politică de la acest moment. Nu au vrut nici să respingă plângerea opoziţiei în momentul de maximă revoltă a protestatarilor, dar nici să o aprobe, ca, după ce se liniştesc spiritele, să facă ce ştiu ei, cu un vot de 5 la 4.
- nu mai avem alegeri libere, pentru că nu putem vorbi despre o alegere în cunoştiinţă de cauză a cetăţeanului chemat să voteze în aceeaşi zi pentru primar, preşedinte de consiliu judeţean/primar general, consiliu local, consiliu judeţean sau general, camera Deputaţilor şi Senat. Asta ca să nu mai vorbim de furturile programate.
Fără să fie astea toate argumentele, cred că sunt două cauze suficiente ca să concluzionăm că nu prea mai avem democraţie. Economia poate merge azi mai bine, mâine mai prost, poţi avea guvernări mai eficiente sau mai slabe, dar fără democraţie întoarcerea noastră spre trecut sau drumul spre un viitor întunecat sunt certitudini.

Autismul total al guvernanţilor îşi va da măsura astăzi în Parlament. Probabil că vor face ca la întâlnirea cu opoziţia de săptămâna trecută în care, în loc să fie puterea cea care vine cu propuneri, s-au limitat la a invoca "dialogul" golit de fapte, deşi e limpede că au ratat şansa la dialog când o aveau, iar acum e prea târziu.

Nu cred că nemulţumirea publică este în egală măsură faţă de întreaga clasă politică, asta pare mai mult o scuză pentru a nu ţine cont ce cererile protestatarilor. Asta nu înseamnă însă că partidele din opoziţie, inclusiv PNL, nu trebuie să facă, la rândul lor, un efort de adaptare la aşteptările oamenilor.
Tocmai pentru că nu suntem toţi la fel, tocmai pentru că nu suntem surzi la nemulţumirea cetăţenilor, pe lângă lupta cu puterea va trebui să adoptăm şi în interior soluţii care să ne apropie de modelul politic dorit. Să dezbatem opţiuni de reformare a clasei politice, să deschidem partidul spre cetăţeni şi să coborîm decizia politică la nivelul alegătorului în mod real.

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Poate că acum se poate ce nu s-a putut cu 22 de ani în urmă

Acum 22 de ani nu s-a putut. Pentru că era "prea devreme", pentru că cei aflaţi la pârghiile puterii erau chiar cei vizaţi, pentru că alternativa era încă slab organizată, pentru că... motive (scuze, din punctul meu de vedere) au fost multe.
Acum protestele au pornit din alte cauze, de la nemulţumirea faţă de guvernarea actuală şi mai ales de la revolta faţă de atitudinea puterii. Dar dacă tot discutăm mult în aceste zile despre viciul întregii clase politice, oare acest viciu nu a pornit de la începuturi, după 1990, de la fundamente?
Şi atunci, n-ar fi timpul, măcar acum, să pornim de la o bază sănătoasă?
N-ar fi timpul să aplicăm, măcar acum, punctul 8 de la Timişoara?

joi, 19 ianuarie 2012

A şaptea zi de proteste

A şaptea zi de proteste în Piaţa Universităţii, dar şi în alte oraşe din ţară şi chiar ale românilor din unele capitale europene. În Piaţă încep să se articuleze revendicări şi idei programatice - un semn bun.
Astăzi PNL se solidarizează şi simbolic cu manifestanţii, printr-un miting organizat la Arcul de Triumf, cu începere de la ora 15.00, unde sperăm să fim împreună cu cât mai mulţi dintre bucureşteni.
Vă aşteptăm!